Două picioare încălţate corespunzător iau la pas oraşul parcă epuizat de atâta iarnă. Copacii îşi alintă simţurile cu un vânt cald, iar crengile şuieră de plăcere. O gâză cu darul zborului bâzâie timid în jurul meu, anunţându-şi cu bucurie începutul vieţii. Soarele zâmbitor mă urmăreşte curios, parcă aşteptându-mi reacţia la tot ce simt. Prin isteria de pe şosele zăresc cu coada ochiului (cum știu că se cade să privim tot ce-i frumos) o fătucă cu ochii mari creaţi să cucerească privitorul. Destinaţia mea şi-a pierdut din importanţă, a căpătat o transparenţă de Fata Morgana.. Era de aşteptat, doar a sosit primăvara.
Mulţumim dragă iarnă pentru tot, acum ne gătim să apreciem ce urmează.
Mulţumim dragă iarnă pentru tot, acum ne gătim să apreciem ce urmează.
